Sf. Sfinţit Mucenic Achepsima, Episcopul Naesonului, şi a celor împreună cu dînsul, losifşi Aitala

Cel plin de toate creştinele virtuţi bătrîn Achepsima, în vîrstă fiind de optzeci de ani, şedea odată în casa sa înconjurat de oasepeţi. Atunci un copil plin de Duhul Sflnt a alergat către bătrînul Episcop, 1-a sărutat pe creştetul capului şi a strigat: „Fericit este acest cinstit cap, căci cu cununa muceniciei pentru Hristos se va încununa!" Prorocia copilului s-a împlinit curînd. împăratul Persiei Sapor a început atunci cumplita sa prigoană împotriva creştinilor, iar înaltpreasfinţitul Achepsima a fost prins şi el. El a fost adus înaintea unui principe care era în acelaşi timp şi popă idolesc. Fiind arestat şi legat, un apropiat 1-a întrebat pe Sfîntul Achepsima ce porunceşte pentru casa lui, în condiţiile în care va fi martirizat. Sfîntul a zis: „Aceasta deja nu mai este casa mea. Eu mă duc la casa cea de sus, de unde întoarcere nu mai este." După anchetă prelungită, Sfîntul Achepsima a fost aruncat în închisoare. El a zăcut acolo timp de trei ani, suferind fără răgaz de vindecare torturi bestiale. La urmă el a fost decapitat. losif şi Aitala au fost îngropaţi în pămînt pînă la mijloc, iar torţionarii au silit oameni creştini să îi bată cu pietre, în acea noapte, prin lucrarea lui Dumnezeu, trupul lui losif s-a făcut nevăzut, iar peste trupul lui Aitala a răsărit în chip minunat un arbore de mirt ale cărui frunze şi ramuri vindecau toată neputinţele şi durerile oamenilor. Timp de cinci ani a crescut şi a rodit acel mirt minunat, pînă cînd îndrăciţii păgîni, plini de toată invidia şi răutatea, 1-au tăiat din rădăcină şi 1-au distrus. Aceşti sfinţi mucenici ai lui Hristos au luat mucenicia în Persia în veacul al patrulea, în timpul domniei păgînului rege Sapor.