Sf. Sfinţit Mucenic Anthim

El s-a născut la Nicomidia, şi a fost crescut de mic în Sfînta Credinţă Creştină. "Trupul lui şi 1-a omorît de patimi, duhul şi 1-a smerit, invidia a smuls-o de la el, mînia a supus-o sub puterea lui, trîndăvia a alungat-o cu totul de la sine... A avut dragoste către toţi şi pace cu toţi; a fost cu dreaptă socoteală în toate, cu rîvnă pentru slava lui Dumnezeu şi plin de dreptate către toţi." Nu este de mirare că un bărbat avînd asemenea virtuţi a fost ridicat episcop. Sfîntul Anthim a păstorit Biserica Nicomidiei în timpul cumplitelor prigoane ale ticăloşilor împăraţi Diocleţian şi Maximian împotriva creştinilor, în acel timp mai ales Nicomidia era înecată în sînge de mucenici creştini, într-un an, de Praznicul Naşterii Domnului, au fost arşi de vii douăzeci de mii de mucenici, îngrămădiţi întru o singură biserică (vezi ziua de 28 decembrie). Aceasta s-a întîmplat chiar în timpul arhipăstoririi Sfîntului Anthim. Dar chiar şi aşa, sîngeroasele şi bestialele persecuţii nu s-au încheiat doar cu atît, ci ele au continuat, mulţi creştini fiind aruncaţi în temniţă, de unde erau scoşi doar ca să fie torturaţi din nou şi ucişi. Sfîntul Anthim atunci s-a retras în satul Semăna, nu pentru că i-ar fi fost frică de moartea mucenicească, de care s-a şi învrednicit, ci spre a întări de acolo turma lui, în mergerea ei spre mucenicie, ca nu cumva vreunul dintre ei să cadă de la Hristos, din puţinătatea inimii şi de frică. Una dintre epistolele lui trimise creştinilor în închisoare a fost interceptată şi predată lui Maximian. împăratul a trimis douăzeci de soldaţi care să îl afle pe Anthim şi să i-1 aducă lui. Bătrînul cel încuviinţat şi văzător cu duhul a ieşit întru întîmpinarea soldaţilor, i-a adus la casa lui, şi le-a slujit la masă ca unor oaspeţi, şi numai după aceea le-a arătat că el este Anthim cel pe care îl căutau. Soldaţii, uluiţi de măreţia şi bunătatea bătrînului, 1-au sfătuit să se ascundă, zicînd că la împărat vor merge şi vor spune că nu 1- au găsit. Dar Sfîntul le-a arătat că nu li se cuvine Creştinilor să zvonească minciuni ca să îşi scape pielea acestei vieţi, cu atît mai puţin cînd ea este vremelnică şi trecătoare. Pe drum toţi soldaţii au crezut în Hristos şi au luat Sfîntul Botez din mîna Sfmtului Anthim, pe cînd se aflau pe calea de întoarcere la Nicomidia. Necuratul împărat 1-a torturat bestial pe Sfîntul Anthim vreme îndelungată, apoi i-a tăiat capul cu securea. Sfîntul Sfinţit Mucenic Anthim şi-a săvîrşit alergarea şi L-a proslăvit pe Hristos la începutul veacului al patrulea. El s-a înălţat la ceruri, unde se veseleşte împreună Domnul Hristos şi cu ai Cerului cetăţeni.