La vremea suferintelor Mîntuitorului pe Cruce pentru pacatele omenirii, se afla în rîndurile ostirii romane de la Ierusalim un georgian pe nume Elioz, din cetatea Mtskheta. Mama acestui soldat auzise de Hristos si în taina inimii ei credea în El. Conducîndu-si fiul în Palestina, ea 1-a sfatuit sa nu-I faca nici un rau lui Hristos. Cînd Domnul a fost tintuit în piroane la mîini si la picioare, sunetul ciocanelor acelora a ajuns pîna la urechile maicii din cetatea Mtskheta. Auzind cumplitul sunet, ea a strigat: „Vai mie, ca nu mi-a fost dat sa mor mai înainte ca sa aud aceasta! Moartea m-ar fi izbavit pe mine de aceasta auzire cumplita!" Zicînd acestea, ea a cazut jos si a murit. La acea vreme Elioz era la piciorul Crucii, si împreuna cu ceilalti soldati el arunca sorti pentru camasa lui lisus. El a cîstigat camasa si a adus-o la Mtskheta, daruind-o în dar surorii lui, Sidonia. Auzind de moartea Domnului Hristos, si ca fratele ei a fost partas la varsarea Sîngelui Lui nevinovat, Sidonia a cazut jos si a murit, strîngînd în mîini camasa Mîntuitorului. Nimeni nu a putut desprinde Sfînta Camasa din mîinile ei, si de aceea au fost nevoiti sa o îngroape împreuna cu ea. Din mormîntul Sidoniei a rasarit un cedru care izvora un mir sfînt. Dupa vreme, cedrul a fost taiat si din el s-a facut un stîlp. La rugaciunile Sfintei Nina un înger a ridicat acel stîlp, care stralucea ca o columna de foc, si 1-a adus deasupra mormîntului, fixîndu-1 pe piedestalul ce se sapase în cioata cedrului. Regele Mirian, imediat dupa botezul lui, a înaltat acolo o biserica, pe care a închinat-o Sfintilor Apostoli, în anul 1625 Sahul Abbas a luat Camasa si a trimis-o la Moscova, ca dar Cneazului Mihail Fiodorovici si Patriarhului Filaret. Sfînta Camasa a fost asezata în Catedrala Adormirii din Moscova.




PayPal