+++ Sf. Apostol Petru

Petru a fost fiul lui lona si fratele lui Andrei Cel întîi Chemat. El era din tribul lui Simeon, si din orasul Betsaida. El a fost pescar si s-a numit mai întîi Simon, dar Domnul a binevoit sa îl numeasca Chefa, sau Petru (loan l: 42). El a fost primul dintre Ucenici care a marturisit limpede credinta lui în dumnezeirea lui Hristos lisus, cînd a zis: Tu esti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui Viu (Matei 16: 16). Dragostea lui Petru pentru Mîntuitorul era foarte mare, iar credinta lui în El s-a facut din ce în ce mai puternica. Cînd Domnul a fost dus la judecata însa, Petru s-a lepadat de El de trei ori: dar la o singura privire a Domnului, sufletul lui Petru s-a umplut de remuscare, de rusine, si de plîns cu amar. Dupa Duminica Pogorîrii Duhului Sfînt, Petru s-a aratat Apostol neînfricat si puternic în propovaduirea Evangheliei. Urmînd predicarii lui în Ierusalim la Ziua Cincizecimii, ca la trei mii de suflete au primit Sfintul Botez. El a predicat cuvîntul lui Dumnezeu în Palestina, în Asia Mica, în Iliria si în Italia. Petru a facut multe si mari minuni, în timpul vietii fiind: el a vindecat bolnavi si a înviat morti, iar bolnavii se vindecau si numai cînd se asezau în umbra lui. El a dat razboi mare cu Simon Magul, care sa proclamat pe sine dumnezeu, dar care în fapt era sluga satanei. Petru în cele din urma 1-a rusinat de tot si 1-a învins. Dar la porunca prietenului acestei slugi a satanei, anume raul împarat Nero, Petru a fost osîndit la moarte. Dupa ce 1-a sfintit pe Linus episcop la Roma, si dupa ce si-a sfatuit din destul si si-a mîngîiat turma lui în Hristos, Petru a mers si si-a întîmpinat moartea cu bucurie. Vazînd înaintea lui crucea pe care urma sa fie rastignit, el a cerut calaului sa-1 rastigneasca cu capul în jos, socotindu-se nevrednic sa moara rastignit cu capul în sus, ca Mîntuitorul. Astfel, acest mare rob al Marelui Dumnezeu s-a odihnit si a primit cununa cea nepieritoare a vesnicei slave.