Sf. Mucenic lachint

Sfântul lachint a fost cubicular al împaratului Traian [slujitor al meselor imperialei. El era tînar cu vîrsta, iar în taina, crestin. Cu un prilej în care împaratul aducea necuratele lui jertfe idolilor, lachint s-a tinut departe, nevoind sa vada întinaciunea si sa fie silit sa participe la ea. Din pricina aceasta el a fost acuzat si adus în fata împaratului la judecata, împaratul 1-a sfatuit sa se lepede de Hristos si sa jertfeasca idolilor. Dar lachint nu s-a lasat, ci a stat tare ca un diamant. El a zis: „Crestin sînt si pre Hristos cinstesc. Lui ma închin, Lui singur îi aduc jertfa curata, însasi viata mea." Batut, scuipat, biciuit, sfîntul a fost apoi aruncat în temnita. La porunca împaratului, lui nu i s-a dat nimic sa manînce, în afara de necuratele carnuri jertfite idolilor. Sfântul lachint a refuzat spurcata hrana si a murit în temnita, dupa opt zile. Atunci paznicii temnitei au vazut în celula Sfântului lachint doi îngeri luminosi. Unul a acoperit trupul mort al mucenicului cu vesmîntul lui cel stralucitor, iar celalalt i-a asezat pe cap o cununa minunata, închisoarea toata s-a umplut de lumina si de buna mireasma. Tînarul Sfânt lachint a luat cu cinste cununa muceniciei si s-a încununat cu vesnica slava la anul 108.