Sfîntul Mina a fost de neam egiptean, iar cu îndeletnicirea, ofiţer imperial. Fiind creştin adevărat cu credinţa, el nu a suferit necuratele jertfe idoleşti la care aveau obligaţia membrii armatelor romane, şi de aceea a ieşit cu desăvîrşire din rîndurile lor, părăsind nu doar armata, ci şi casa, cetatea, poporul şi toate cele ale preadeşartei lumi; şi a mers şi s-a sălăşluit în pustia unui munte, curăţindu-şi trupul şi sufletul cu asprimea grelei vieţuiri şi a liniştii muntelui. Căci mai vîrtos a voit să petreacă printre fiarele pustiei, decît printre necuraţii păgîni. într-una din zile Sfîntul Mina a cunoscut cu duhul că în cetatea Cotyaeus se petrece un necurată festival păgînesc, plin de mugetele animalelor de sacrificiu. El atunci, îndîrjindu-se cu duhul ca un zilot, a intrat în acea cetate şi a strigat tare înaintea tuturor credinţa lui în Hristos, Unul şi Adevăratul Dumnezeu Cel Viu. El strigat tare, dînd pe faţă minciuna idolatriei şi bezna tară de fund în care zac păgînii. Pyrrhus, eparhul acelei cetăţi, 1-a întrebat pe Sfîntul Mina cine este şi de unde vine. Sfîntul a zis: „Egiptul este patria mea, şi Mina îmi este numele. Eu am fost ofiţer în armata romană, dar m-am scîrbit de idolatria ei şi mi-am lepădat rangul cu silă. Iar acum stau în faţa voastră, a tuturor, şi proclam în urechile voasre Numele Cel Sfint al Domnului meu Hristos Cel Veşnic Viu! Şi mă rog Lui fierbinte să mă pomenească şi pre mine, nevrednicul, cînd va veni întru împărăţia Sa!" Văzînd şi auzind acestea, Pyrrhus 1-a supus pe Marele Mina la cele mai bestiale torturi. El a fost biciuit cu scorpiane, sfişiat cu unghii de fier, ars cu făclii şi schingiuit în multe alte feluri, iar la urmă a fost decapitat cu sabia. Ei au aruncat rămăşiţele trupului lui în foc, astfel încît creştinii să nu aibă mîngîierea sfintelor lui moaşte. Creştinii însă tot au căutat şi au aflat în cenuşa focului, părticele din trupul sfint al mucenicului, pe care le-au scos de acolo ca pe nişte nestemate de mult preţ. Ei au îngropat cu evlavie şi cu cinste acele rămăşiţe, care mai după aceea au fost mutate la Alexandria şi îngropate acolo, deasupra lor ridicîndu-se şi o slăvită biserică în cinstea Sfîntului Mare Mucenic Mina. Sfîntul Mina a fost martirziat cam pe la anul 304. El acum petrece în ceruri, bucurîndu-se întru împărăţia nepieritoare a Domnului Hristos. Oricine îl cinsteşte cu evlavie pe Marele Mucenic Mina, şi cheamă cu credinţă sfint numele lui, primeşte grabnic ajutor. Sfîntul adesea s-a arătat înaintea credincioşilor spre a îi ajuta grabnic, sau a necredincioşilor spre a îi pedepsi exemplar, ca un războinic slăvit, călare pe cal.




PayPal